HYRJE | HISTORI | LETĖRSI | FOTOGRAFI | LAJME | INFO | RRETH NESH |     FJALA e LIRĖ


Kontakto: [ ] ose [ Kontakti ]

 
  [ Prapa ]


Bukureshti poetik dhe dy poetesha shqiptare nė njė antologji ndėrkombėtare

Baki Ymeri -- nga Baki Ymeri

Albanazul/Shqiptari
Fondat de Nikolla Naēo īn 1888 – Themeluar nga N. Naēo mė 1888 Serie noua (1993), Fondator: Dr.Gelcu Maksutovici/ Xhelku Maksuti, Anul XIV, nr. 133/2007 (Editie electronica) Periodic al Uniunii Culturale a Albanezilor din Romānia Periodik i Bashkėsisė Kulturore tė Shqiptarėve tė Rumanisė
Redactor-sef / Kryeredaktor: Baki Ymeri Singurul popor din lume, īnrudit cu romānii pe linie daco-traco-ilira, este poporul albanez

I vetmi popull nė botė, i fisėruar me rumunėt pėrmes linjės dako-trako-ilire, ėshtė populli shqiptar Din Continut - Nga Pėrmbajtja: Poeme de Petraq J. Pali, Demė Topalli, Kozeta Zylo, Jeton Kelmendi, Gėzim Ajgeraj, Sarė Gjergji, Marius Chelaru despre poezia lui Sali Bashota īn limba romāna, Ndue Ukaj despre antologia poeziei romāne īn limba albaneza, Articole despre Kosova īn limba romāna, Īn timp ce Basarabia a fost colonie a Rusiei, Kosova a fost colonie a Serbiei, Dy poetesha shqiptare nė njė antologji rumune Fotografii ale filoalbanezilor din Romānia (T. Vladimirescu, M. Eminescu, B.P. Hasdeu, Carmen Sylva, Carol I), Māndria de a fi romān, respectiv dedicat ii de scriitori si admiratori īn adresa unui poet albano-romān Ne fotografi, dashamiret e Shqiptarit nga Suedia (Ulmar Qvick, Rizah Sheqiri, Ndue Ukaj, Ibrahim Egriu, Mavruz Ymeri. Fotoalbum ale poeteselor albaneze Vitore Stefa Leka, Rozi Theohari, Miradije Ramiqi, Mardena kelmendi, Nirvana Pistulli (Dovana), Radije Hoxha (Dija).

Ēdo gjė duket poetike nė Bukuresht, madje edhe gėnjeshtrat e bukurosheve tė etshme pėr kuriozitet dhe pasuri. Meqė kėsaj rradhe nuk e kemi ndėr mend tė bėjmė fjalė pėr Bukureshtin erotik, apo pėr hartėn erotike tė shqiptarizmit, po kalojmė nga erotica te poetica. Ē'tė reja ka Bukureshti i rrugėve tė mbushura me bėrlloqe, e pyeste me fjalė tė tjera Lasgushi Asdrenin para 70 vitesh, kur studjonte nė Graz tė Austrisė. Ē'tė reja sjell sot Bukureshti poetik pėr shpirtin shqiptar ?

Manastiri mesjetar Curtea de Arges

Pikėsėpari, kėto ditė doli nga shtypi Antologjia e Festivalit Ndėrkombėtar netėt e Poezisė nė Kurtea de Arxhesh. Titulli dhe subjekti i antologjisė sė kėtij viti ėshtė Dielli e hėna (Soarele si luna / The Sun and moon). Festivali nė fjalė mbahet pėr ēdo vjet nė njė qendėr historike ku gjendet Katedrala Episkopale Curtea de Arges (1512-1517). Fjala ėshtė pėr njė manastir mesjetar i ngritur sipas legjendės, porsi kalaja e Rozafatės, pėrmes sakrifikimit tė gruas. Gjatė kėtij viti mbahet edicioni i njėmbėdhjetė tė kėtij festivali, qė ka pėr drejtor poetin Dumitru M. Ion, anėtar i Akademisė sė Shkencave tė Maqedonisė.

Vitore Stefa Leka me tė bijėn Mardena Kelmendi

Ajo qė bie nė sy, nė kuadrin e antologjisė sė festivalit prezantohen me nga 3-4afaqe, me nga njė CV dhe poezi nė gjuhėn shqipe, italiane dhe angleze, edhe dy poetesha shqiptare : Vitore Stefa Leka dhe Mardena Kelmendi, tė ftuara pėr tė marrė pjesė dhe tė abstenuara si pasojė e mbajtjes nė tė njėjtėn periudhė, tė konferencės sė Lidhjes Shqiptare nė Lezhė. Vitorja pasuron faqet e antologjisė (82-85) pėrmes poezive Your touching, Atingerea ta (Prekja jote), The separation, Despartirea (Ndarja), L'onda dell ochio, Unda ochiului (Vala e syrit), ndėrsa Mardena me kėto subjekte poetike (fq. 270-274): My secular moment, Clipa mea seculara (Ēasti im poetik), I'm love, Iubesc (Dashuroj) Let me, Lasa-ma (Lermė). Po shtojmė mė kėtė rast faktin se kėtė festival ndėrkombėtar e dinamizon pjesėmarrja e rreth 50 poetėve nga Rumania, Europa, Amerika Latine, Azia dhe Afrika.

Shkoder.net... - Fjala e Lirė | Tė drejtat e rezervuara